Cine mă face OM mare?

Oamenii mari se cresc de mici cu bucurie!

„Dacă ai avea o baghetă magică, tu cum ți-ai desena școala de vis?” Cam așa a început aventura Exploratorilor de la clasa pregătitoare C, în lumea fascinantă a învățării cu bucurie. Pentru micuți, Ziua Mondială a Educației a fost despre exprimare și încredere în sine, dar și despre curajul de a explora visuri de viitor. S-au lăsat cuprinși de fantezie și au descoperit că cea mai puternică MAGIE din lume este chiar… EDUCAȚIA!

Precum cercetașii Casei Gryffindor din lumea lui Harry Potter, micuții noștri exploratori și-au folosit „bagheta magică”, au strigat  „Lumos” și apoi, aruncând cu raze de lumină peste proiectul clasei, intitulat „Școala de vis”, și-au desenat școala ideală în viziunea lor.

Dar știați că orice Gryffindor are un mentor ce îi inspiră curajul și îl îndrumă să își descopere potențialul? Ei bine, cea care i-a ghidat nu a fost profesoara Minerva McGonagall, ci doamna lor învățătoare, Laura – Elena Micu, împărtășindu-le, atât de frumos, secretele magiei cunoașterii.

Ce poate fi mai frumos decât să înveți prin joc? Pentru început, au purtat o discuție despre rolul esențial al educației în formarea lor. Cu ochi atât de curioși și de vioi, au demarat de îndată un proiect în care fiecare copil a desenat sau a scris meseria pe care și-o dorește când va fi mare. Ce a ieșit? Cel mai frumos panou „Cine mă face om mare?”, plin cu desene, mânuțe pricepute de doctori, polițiști, profesori sau fotbaliști. Însă, mai presus de toate, micuții noștri exploratori au creat un panou plin cu visuri mărețe! Fiindcă nu au fost încurajați doar să își imagineze viitorul, ci să conștientizeze că educația, la baza căreia este școala, îi va ajuta pe fiecare dintre ei să ajungă OM MARE.    

Dar pentru că nu clădirea și anexele sale sunt cele care fac o școală, ci oamenii sunt cei care însuflețesc aceste spații și le dau viață și sens, iată că povestea micuților nu se oprește aici! Cel mai distractiv moment al zilei care i-a captivat pe copii cu totul, a fost jocul de rol în care fiecare a fost „profesor pentru o zi”. Ei au predat lecții colegilor despre lucruri simple: zilele săptămânii, culori, anotimpuri, litere sau numere.

Picii au fost formidabili! Ce bucurie mai mare decât să îi vedem cum cresc frumos, de mici, sub ochii noștri, prin activități ce le stimulează creativitatea, încrederea în sine și curajul de exprimare? Ce bucurie mai mare decât să vezi sclipiri în ochii lor? Și mai ales, ce bucurie mai mare decât să ai o deviză a școlii care cultivă bucuria de a învăța?

 

„Nu pentru școală învățăm, ci pentru viață!” („Non scholae, sed vitae discimus”) Seneca

CONSILIER IMAGINE,

Prof. Alexandra Andreea ILIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>