Pe data de 10.05 a fost ziua Ta aniversară – finii noștri – Şcoala Gimnazială nr.18 „JEAN BART”, din Constanța.
La mulţi ani tuturor ! Te felicit cu un gând scris cu literele care s-au agăţat de mine odată cu abecedarul tău şi care ies acum la lumină !
Ştii, ne-am născut şi am crescut împreună şi am învăţat una de la alta cum este să ai un prieten pe viaţă. Tu mi-ai arătat mie că părinţii de acasă se completează cu cei de la şcoală. În primii patru ani, doamna învăţătoare sau domnul învățător.
Au urmat apoi ceilalți patru ani în care, în rolurile de părinţi au venit pe rând în faţa noastră doamnele profesoare și domnii profesori, unii încă pe pământ, alţii prin cer şi mi-au marcat fiecare cu ceva viitorul. Pentru copilul meu, profesorii sunt mai aproape de el în funcţie de aptitudinile lui: chimie, matematică, biologie, fizică, istorie. Posibil să avem de a face cu un viitor medic, militar, arhitect, IT-ist, cadru didactic, cine ştie……
Mi-a plăcut ce am învăţat cu tine în cei opt ani cât am fost împreună şi tocmai de aceea am hotărât ca copilul meu să vină tot la tine. El nu mai este pionier, cum eram noi, nu mai poartă cravată şi nu mai cântă în corul şcolii cum cântam noi, dar urcă pe scara ta, tot pentru că ai avut şi ai oameni inimoşi de vocație pedagogică care m-au ajutat pe mine şi care îl ajută şi pe fiul meu să crească, măcar cât am facut-o eu, dacă nu şi mai mult.
Tradiţia de a preda ştafeta de la mine la copil, venind înspre tine, în momente diferite ale existenţei tale, vine și din amintirile pe care le-am acumulat şi care m-au convins că ești la fel de bună pentru el, chiar dacă au trecut nişte ani. Eu nu mă mai ţin minte elev, dar rețin niște culori: că am avut un şnur roşu şi cravată asortată, că aveam timp de învăţat şi de joacă, pentru că nu existau atâtea dispozitive electronice care fură timp preţios şi tocmai de aceea literele se citeau din cărţi. Dacă m-a ajutat? Da, poate chiar şi ca să îţi scriu această scrisoare de felicitare. După atâta timp de la despărţirea noastră, care în fond nu s-a produs niciodată.
Dragă Şcoală, îţi scriu şi te rog să ai grijă de copiii aceştia deschişi la suflet de acum, aşa cum ai fost și cu noi. Au fost zile bune, am învăţat lucruri noi, ne-am distrat, am şi copilărit cu tine, am avut teme şi proiecte, emoții, zâmbete, uneori lacrimi, cam ca în viaţă.
Să ai grijă în continuare de copiii noştri care nu şi-au pierdut entuziasmul, care încă spun tot ce gândesc, care vin cu plăcere la tine şi care au atâtea vise, care ştiu să pună întrebări şi să aştepte răspunsuri. Ajută-i să rămână uniţi, acum şi în continuare, învaţă-i să înveţe, să fie şi să rămână o echipă de prieteni!
Să ştii că noi, părinţii lor, îţi suntem aproape mereu, continuăm acasă ce începi tu cu ei, te susţinem şi te încurajăm să-i pregăteşti pe copii pentru viaţă. Să îi ajutăm împreună să îşi păstreze spiritul viu, să-i lăsăm să viseze, să le lăsăm aripile să se deschidă!
Am atâta încredere în tine… Ţi-am aşezat în mâini, eu și ceilalți părinți, copii senini şi curioși, care ştiu să zâmbească din suflet şi care între timp au devenit adolescenţi.
Ai grijă de ei, te rog!
Învaţă-i să depăşească obstacolele!
Arată-le cum să nu se lase doborâţi niciodată, indiferent câte încercări vor veni peste ei!
Lasă-i să viseze şi spune-le să nu-şi uite visele!
Învață-i să lupte şi să le îndeplinească!
Schimbă-i în bine, încurajează-i!
Dă-le aripi să meargă pe drumul lor!
Îți pun în piept o decoraţie de merit pentru cei 89 de ani de viaţă, în care ai scos mai bine de optzeci de generaţii de copii cu cei ,,opt ani” de acasă primiţi cum se cuvine în perioada de gimnaziu. Și pentru miile de elevi care au ieşit de pe porţile tale, care și-au luat zborul mai departe, spre licee, facultăţi şi apoi prin toată România sau prin alte ţări şi continente, cu cărămizile de la temelie aşezate de tine.
Ştii că eşti pomenită mereu pe afară, dincolo de graniţele ţării, pentru felul în care ai reuşit să deschizi aripile copiilor pentru zborul prin viaţă.
La mulţi ani, dragă Şcoală Gimnazială numărul 18, „JEAN BART”, din Constanța!
Mesaj de la M.m.pr (r) Cristian Cismasu
