Ziua de Comunitate de la Școala Gimnazială Nr. 18 „Jean Bart” Constanța a fost una dintre acele zile care se așază în inimă și lasă urme limpezi, cu un sentiment rar de împlinire.
Astăzi, la Jean Bart, am stat la aceeași masă. Nu doar ca elevi, părinți, profesori sau parteneri educaționali. Ci ca o comunitate care a ales să se vadă, să se asculte și să se construiască… împreună.
Programul de Transformare a Școlilor AVE, derulat în parteneriat cu Asociația pentru Valori în Educație, ne-a oferit prilejul să ne întâlnim… altfel. Cu deschidere. Cu aceleași întrebări. Cu emoții diferite, dar cu un scop comun.
Gazdele acestei întâlniri au fost prof. înv. primar Laura-Elena Micu, prof. Alexandra-Andreea Ilie și prof. Mihaela Popescu, o echipă care a creat cu grijă cadrul în care fiecare voce să conteze, iar fiecare idee să aibă valoare. Alături de noi a fost și Francesca Savu, facilitator în cadrul programului, ghidul care ne-a însoțit cu profesionalism pe drumul transformării și ne-a ajutat să dăm sens fiecărui pas făcut împreună.
Ziua a început simplu. Cu un cerc. Cu acea emoție sinceră pe care o simți atunci când știi că urmează ceva important, dar nu știi exact ce formă va lua. Cu voci care au avut curajul să spună „așa mă simt”. Cu priviri care s-au întâlnit pentru prima dată altfel. Încredere. Curiozitate. Bucurie. Fiecare cuvânt rostit la început a fost ca o piesă dintr-un puzzle care, pas cu pas, avea să prindă contur.
Am creat contexte de conectare. Am râs. Ne-am mișcat. Ne-am lăsat conduși, uneori de joc, alteori de ceilalți. Cu ochii închiși, am învățat să ne sprijinim unii pe alții, să simțim că, asemenea valurilor mării, comunitatea te poate susține atunci când îți dai voie să te lași purtat.
Am ascultat în liniște. Am făcut pași înainte sau am rămas pe loc, descoperind cât de multe lucruri ne leagă, chiar dacă venim din roluri diferite. Fiecare pas a spus o poveste. Despre ce ne dorim. Despre ce ne lipsește. Despre ce putem clădi împreună.
Ne-am uitat în stânga și în dreapta și am înțeles un lucru simplu și puternic: oamenii de lângă noi sunt cei cu care, zi de zi, dăm formă și sens comunității Jean Bart.
Apoi, ne-am așezat să visăm. În echipe diferite, cu perspective diferite, dar cu aceeași întrebare în mijloc: „Ce școală ne dorim?” Au apărut nevoi, dorințe, speranțe. Idei care au prins glas. Și, totuși, când vocile s-au adunat, s-a întâmplat ceva firesc: viziunile s-au completat. Le-am privit, le-am ales, le-am adus la mijloc și, din ele, s-a născut o direcție comună. Un „Noi, JeanBartienii” mai clar decât oricând.
Finalul ne-a adus, din nou, în cerc. Și atunci s-a întâmplat magia: cuvinte obișnuite au devenit emoții mari. Încrederea s-a văzut în zâmbete. Recunoștința s-a auzit în glasuri sincere. Bucuria a umplut spațiul. A fost un „wow” spus mai mult cu inima decât cu vocea.
Printre noi s-au aflat și partenerii noștri de suflet, militarii Fregatei „Mărășești”, care ne-au dăruit nu doar prezența lor, ci și o legătură vie cu identitatea școlii noastre. Lt. Barbu David și Frt. Olteanu Cristian ne-au reamintit ce înseamnă un echipaj. Iar emoția a fost cu atât mai mare cu cât unul dintre ei este fost elev al școlii Jean Bart, dovadă că rădăcinile bune își găsesc mereu drumul înapoi acasă. De asemenea, a fost prezent și domnul Lepădatu Ciprian, reprezentant al Primarului în Consiliul de Administrație.
Ziua de Comunitate nu s-a încheiat atunci când am plecat acasă. Ea continuă pe holurile școlii, unde sunt agățate felicitările realizate de elevi: „Ce îmi doresc de la școala mea în anul 2026?” Sunt acolo, pline de sens. Și arată minunat. Arată a viitor.
Ce luăm cu noi din această zi? Credința că, în Corabia Jean Bart, nu navigăm niciodată singuri. Mergem ca un echipaj. Cu aceeași busolă. Cu aceeași viziune. În stânga sau în dreapta, drumul nostru înainte prinde contur. Pentru că îl parcurgem ÎMPREUNĂ.
CONSILIER IMAGINE,
Prof. Alexandra Andreea ILIE
